O serie de date statistice din Europa Centrala şi de Est sugerează că actuală criză economică, ce a afectat intreaga regiune, a inceput să se tempereze. Riscurile economice persista
Riscul falimentului mai multor naţiuni şi al unui val de falimente bancare în Europa emergenta s-a mai redus, de cînd Fondul Monetar Internaţional (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, România, Ucraina şi alte ţări. Însă degradarea economiei şi creşterea cheltuielilor sociale au dus la scăderea veniturilor bugetare şi la adîncirea deficitelor publice.
Creşterea numărului de falimente şi accentuarea ratelor de şomaj ar putea duce la creşterea nivelului de credite neperformante pîna la 10-20%, majorand presiunile asupra băncilor.
Cele mai multe guverne au reuşit să se împrumute din pieţele internaţionale, în timp ce băncile cu deţinere străină au beneficiat de injecţii de lichiditate din ţările de origine, infuzii ce au permis extinderea creditării, chiar dacă la un ritm foarte lent.
Însă riscurile persistă. Economiştii susţin că dacă starea de criză durează mai mult decît se estimează şi dacă cererea de produse fabricate în Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutară, incapacitate de plată şi la retragerea investitorilor. Reduceri bugetare masive
Problema imediată a ţarilor din Europa Centrală şi de Est este şi cea care ar putea provoca cele mai mari dificultăţi în viitor, în contextul în care adîncirea deficitelor bugetare face dificilă aplicarea unor astfel de măsuri în viitor. FMI a acceptat deja relaxarea unor limite de deficit, iar altele se află sub o presiune considerabilă. Ungaria şi-a renegociat ţinta de deficit bugetar la 4,6% din PIB, în timp ce România a primit acceptul Fondului pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar de 7,3% din PIB.
Deficitul Cehiei este prognozat să crească de peste trei ori faţă de nivelul înregistrat în anul 2008. Polonia încearcă să aplice măsuri ad-hoc, printre care se numară privatizări şi încasarea de dividende de la mari firme de stat, pentru a-şi suplimenta veniturile, statul încercînd astfel să evite îndatorarea la niveluri de peste 60% din PIB.
Anumiţi economişti estimează un deceniu de creştere economică slabă pentru întreaga regiune. Demografie
Unul dintre cele mai mari riscuri pe termen lung pentru Europa Centrală şi de Est îl reprezintă demografia - îmbătranirea populaţiei înseamnă reducerea numărului de tineri ce intră pe piaţa muncii, lucru ce are drept consecinţă reducerea veniturilor necesare plăţii pensiilor şi a finanţării sistemului de sănătate. Participarea pe piaţa muncii este redusă în toată regiunea.
În Polonia participarea se cifrează la doar 59%, în timp ce în Europa Occidentală nivelul se apropie de 70%. Nici un stat din Europa de Est nu şi-a reformat sistemul de pensii pentru a preveni criza, iar anumite sisteme, precum cel din Ungaria, este ameninţat cu prăbuşirea dacă nu sînt luate măsuri.
Însă Ungaria nu este singurul stat în această situaţie. Într-un raport publicat în anul 2006, Comisia Europeană a declarat că populaţia aptă de muncă din UE va scadea cu 48 de milioane pînă în anul 2050. Acest lucru înseamnă că UE va avea doi lucrători pentru fiecare persoană în vîrstă de peste 65 de ani, faţă de nivelul actual de patru la unu. |
MENIU
