Valentina Priseajniuc Lumea virtuala a business-ului – 31 Situaţia de pe pieţele interne şi externe continuă să se schimbe. În afară de influenţele caracterului sezonier tradiţional, aceasta este afectată şi de alţi factori: procesul demarat de demonopolizare a mediului de afaceri în interiorul ţării, criza financiar-economică mondială încă persistentă, aşteptarea permanentă a unor alegeri ordinare. Concomitent cu toate acestea, în regiune se extinde primul val de pandemie de gripă la nivel mondial (al 2-lea şi al 3-lea este promis pentru primăvara şi toamna anului 2010), fapt prin care, de asemenea, pot fi introduse corective în economie. Dar Internet-ul oferă posibilităţi de a sesiza toate aceste tendinţe în timp util şi de a reacţiona prompt la ele. Informaţii oficiale despre sectorul bancar
Condiţiile de existenţă şi de dezvoltare a economiei naţionale depind în mare parte de eficienţa funcţionării sectorului bancar. Principala sursă de informaţii oficiale referitoare la aceasta o constituie site-ul Băncii Naţionale a Moldovei http://www.bnm.md/.
Secţiunile principale: Despre BNM, Legislaţia, Publicaţii, Moneda naţională, Politica monetară, Piaţa financiară, Sistemul bancar, Sistemul de plăţi, Statistici, Ratele de schimb, Diverse. Sînt postate, de asemenea, şi informaţii cu privire la ratele de schimb oficiale. Datele sînt prezentate în 3 limbi (româna, rusă, engleză).
Folosind pagina de pornire de pe Internet, a acestei instituţii de stat, pot fi trimise în regim on-line propriile observaţii şi sugestii, în scris, referitoare la proiectele de acte normative ale BNM, la modificările din legislaţie, etc., precum şi semnalele cu privire la posibile acte de corupţie în cadrul activităţii BNM.
Petiţiile (declaraţii, apeluri, reclamaţii), care sînt examinate în conformitate cu prevederile Legii nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, sînt acceptate numai în scris. Cu titlu de anonimat, vor fi recepţionate doar semnalele cu privire la posibile acte de corupţie, în atare caz acestea sînt marcate cu steguleţul “apel anonim” (a se vedea site-ul), iar alte apeluri anonime nu sînt examinate. Volumul maxim al textului unui astfel de apel este de 1000 de semne.
La rîndul său, conducerea băncii garantează confidenţialitatea datelor cu caracter personal, precum şi toate informaţiile furnizate. Toate secţiunile şi subsecţiunile disponibile ale site-ului sînt completate cu informaţii utile, în cea mai mare parte – actualizate la timp, ce prezintă interes pentru agenţii economici (inclusiv – angajaţii din sectorul bancar) şi chiar şi pentru cetăţenii de rînd.
De exemplu, secţiunea “Sistemul bancar” conţine o listă cu toate băncile autorizate din Republica Moldova cu informaţiile lor de contact complete, inclusiv – link-uri către site-urile electronice oficiale ale fiecăreia dintre cele 15 bănci. Această secţiune dispune şi de informaţii privind activele, capitalul şi obligaţiunile din sistemul bancar al Republicii Moldova, precum şi despre indicatorii săi financiari.
Singurele informaţii, care nu au fost reflectate la momentul în care se pregătea articolul, au fost cele referitoare la schimbările de personal ce au avut loc recent în cadrul înseşi conducerii Băncii Naţionale, în componenţa conducerii unor bănci comerciale.
La secţiunea “Rate de schimb” puteţi beneficia on-line de serviciile, convertorului valutar, să vă informaţi despre ratele medii oficiale de schimb, să urmăriţi evoluţia lor, să vă informaţi cu privire la ratele medii de schimb ale băncilor comerciale şi ale caselor de schimb valutar. Printre alte informaţii, la secţiunea „Diverse” se pot citi, de asemenea, răspunsurile la întrebările adresate de către vizitatorii site-ului. Deficit de materiale analitice
Un alt site cu informaţii de contact ale tuturor băncilor autohtone, ce dispune de un volum nu prea mare de date statistice oficiale, aparţine Asociaţiei Băncilor din Republica Moldova (ABM) - http://abm.md/.
Secţiunile principale sînt: „Despre noi”, „Membrii” (sînt amplasate informaţiile de contact de la toate cele 15 bănci active), „Noutăţi”, „Biblioteca”, „Structurile afiliate”, „Buletinul ABM”, „Link-uri”. Toate informaţiile sînt prezentate în limbile română şi engleză.
La secţiunea „Biblioteca” sînt deosebit de utile textele de legi (cu privire la BNM, la instituţiile financiare, la garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, la Biroul de istorii de credit, la credite ipotecare şi la gaj).
Instituţiile afiliate ale asociaţiei sînt Centrul de Consultanţă şi Instruire Financiar-Bancară “ABM Consulting“ şi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
La alt site specializat, http://www.banks.md/, informaţiile despre băncile din Republica Moldova sînt prezentate, nu se ştie din care motive, numai în limba rusă (judecînd după reclame, acesta, probabil, a fost proiectat de comunitatea bancară din Rusia).
Denumirile secţiunilor înseşi sînt foarte promiţătoare: Servicii bancare, Depozite, Ipoteca, Credite de consum, Carduri de credit, Credite auto, Credite pentru afaceri, Deservire corporativă, Bănci din Moldova, Societăţi de leasing, Societăţi de asigurări, Case de schimb valutar, Dicţionar de termeni economici.
În realitate, informaţiile furnizate sînt destul de modeste (probabil, dezvoltatorii se aşteptau ca băncile să plătească pentru informaţii, dar majoritatea acestora nu au reacţionat). Prin urmare, informaţiile din fiecare secţiune, inclusiv – despre credite şi condiţiile de acordare a acestora – sînt inconsistente. Nu există, în genere, nici un tabel generalizator sau articol de analiză, în care astfel de informaţii ar fi fost sintetizate. Există doar un tabel recapitulativ pe pagina principală a site-ului – despre vînzarea sau cumpărarea de valută de la toate băncile din Republica Moldova. Pentru antreprenori vor fi utile informaţii de referinţă cu privire la serviciile de leasing, la numerele de telefon ale companiilor de leasing şi de asigurare, de la casele de schimb valutar. Poate că site-ul este în proces de dezvoltare, iar pînă la data apariţiei revistei pe acesta ar putea să fie postate şi alte informaţii utile.
Din păcate, nici la unul dintre site-uri nu au fost găsite articole de analiză, semnate de specialişti, care să conţină informaţii generalizatoare sau comparative, referitoare la întreg sectorul bancar şi la condiţiile de creditare pe sectoare, la condiţiile de plasare a depozitelor şi de deservire. Iar pentru a găsi răspuns la întrebarea principală, de care, practic, sînt preocupaţi toţi agenţii economici din ţară – care sînt la ora actuală condiţiile de creditare pentru întreprinderile autohtone? – este nevoie de a vizita site-urile tuturor celor 15 bănci. Ca doar ulterior să se analizeze informaţiile colectate, în scop de a depista cea mai avantajoasă opţiune pentru un gen concret de afacere.
Or, întrucît contingentul de bază al întreprinderilor care operează în ţară (98,3%), potrivit Biroului Naţional de Statistică, este constituit din cele mijlocii, mici şi micro (totodată, din 39,3 mii – 37,5 mii sînt întreprinderi mici şi micro-întreprinderi), proprietarii acestora nu dispun întotdeauna de mijloace pentru a plăti analişti financiari şi, prin urmare, nu aleg cele mai bune opţiuni de creditare a afacerilor, ci, de multe ori, pe cele mai riscante. 
Potrivit datelor agenţiei de informaţii Basa-press, ratele medii la creditele pentru persoanele fizice, oferite de băncile din Republica Moldova, în luna august 2009, au constituit 24,42%, în lei (pentru cumpărarea de bunuri imobiliare - 16,42%, la credite de consum – 25,2% anual, pentru persoane juridice - 16% (fără a se specifica moneda).
Atunci cînd, în luna noiembrie 2009, am vizitat nemijlocit site-urile unor bănci, în informaţiile cu privire la ratele de creditare erau specificate creditele în lei – pentru persoane juridice – 18% -20%, la o gamă îngustă de credite, (de obicei, la cele care sînt finanţate prin linii de credit pentru proiectele internaţionale). La alte tipuri de împrumuturi în lei, ratele fluctuau între 23-25%, la cele valutare – 15-16%.
Nu este exclus că, în cadrul anumitor proiecte, există rate şi mai mici, deşi nu ar strica ca astfel de informaţii să fie mai accesibile pentru potenţialii clienţi, măcar la site-ul Asociaţiei Băncilor, deoarece liniile de credit de acest gen sînt deschise concomitent în mai multe bănci. Ce fel de afaceri au creditat băncile autohtone?
În opinia preşedintelui Clubului oamenilor de afaceri “Timpul”, Igor Crapivca, exprimată recent la o conferinţă, băncile din Republica Moldova ar trebui să abandoneze intermedierea pur financiară şi să funcţioneze ca centre de informare, de servicii financiare şi de asigurare. Printr-o atare abordare, ţara va fi scoasă din criză cu pierderi minime. Potrivit acestuia, în ultimii 20 de ani sistemul bancar a devenit o sursă puternică de decapitalizare a întreprinderilor (a doua după sistemul fiscal), deoarece, din cauza ratelor dobînzilor ridicate pentru împrumuturi, este înstrăinată nu numai o parte din surplusul de produs, dar şi de capital fix.
Din datele relevante ale tabelului 1 se poate afla pentru care sectoare de afaceri au preferat să acorde împrumuturi băncile autohtone pe parcursul ultimului an. 
Aceste date oferă o idee generală despre direcţiile de dezvoltare a economiei moldoveneşti ce au fost stimulate prin împrumuturile bancare de la băncile autohtone în perioada anilor 2008-2009.
Dacă e să acceptăm aceste informaţii, cel mai mare volum de credite (o creştere de aproape 3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008) a fost emis pentru poziţia „credite industriale şi comerciale”, de altfel – fără o delimitare clară în „industriale” şi „comerciale”.
Ce cotă anume au constituit-o împrumuturile industriale, şi care – cele comerciale, rămîne necunoscut, dar trebuie să se ia act de faptul că creditarea industriei alimentare, de construcţii şi a altor categorii de industrii nu este reflectată de acest indicator, deoarece aceasta a fost inclusă la alte secţiuni. O dinamică multidirecţională
Potrivit datelor oficiale, în sectorul bancar autohton pe parcursul ultimului an au fost sesizate creşteri ale activelor (aproape cu 4% , comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008), inclusiv – de lichidităţi; volumele depozitelor persoanelor fizice şi juridice, indiferent de criză şi alte probleme, au rămas stabile.
În acelaşi timp, impactul crizei s-a resimţit, în principal, asupra creşterii volumelor de credite nefavorabile şi restante (a se vedea tabelul 2).
Datele oficiale citate aici sînt cele mediate, pentru întregul sistem bancar al Republicii Moldova. Acest lucru se aseamănă, de exemplu, cu temperatura medie dintr-un salon de spital, deoarece pentru unele bănci aceşti indicatori pot fi mai înalţi, pentru altele – mai mici. Se remarcă, de asemenea, o scădere semnificativă a rentabilităţii activelor pe ansamblul sistemului bancar (a se vedea tabelul 2). 
Tabelul de date se încheie cu numărul de angajaţi ai băncilor, care poate fi explicat logic cu greu (dacă aceasta nu este o eroare maşinală). La sfîrşitul anului 2008, în toiul crizei economice şi a stagnării în economie, atunci cînd volumele de creditare s-au redus, numărul de angajaţi ai băncilor a crescut în mod inexplicabil. Dar atunci cînd economia ţării a arătat primele semne de relansare, numărul de angajaţi ai băncilor, pînă la 1 septembrie 2009, nu se ştie din care motive, a scăzut.
(Va continua)
|
|
Articol
|
198
|
|
Data publicării
|
24.12.2009
|
|
Author
|
Alexandr
|
|
Revista
|
12
|
|
|
MENIU
